Adopția – DIRECTIA GENERALA DE ASISTENTA SOCIALA SI PROTECTIA COPILULUI

ÎN ROMÂNIA ADOPȚIA ESTE REGLEMENTATĂ DE LEGEA NR.273/2004 PRIVIND PROCEDURA ADOPȚIEI, REPUBLICATĂ, CARE A FOST MODIFICATĂ PRIN LEGEA NR.268/28.11.2020.

Ce este adopția?

Adopția este operațiunea juridică prin care se creează legătura de filiație între adoptator și adoptat, precum și legături de rudenie între adoptat și rudele adoptatorului.

Ce condiții trebuie îndeplinite pentru adopție?

Pot adopta numai persoanele care au capacitate deplină de exercițiu și care sunt cu cel puțin 18 ani mai în vârstă decât cel pe care doresc să îl adopte. Totodată, adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanții morale și condiții materiale necesare creșterii, educării și dezvoltării armonioase a copilului.

Nu pot adopta persoanele care:

a. Au boli psihice sau handicap mintal;

b. Au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri nu poate adopta;

c. Sunt decăzute din drepturile părinteşti sau au un copil care beneficiază de o măsură de protecţie special;

d. Interdicţia de a adopta se aplică şi persoanelor care doresc să adopte singure, ai căror soţi se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute lit.a, b, sau c.

ETAPELE PROCEDURII DE ADOPȚIE

1. Obținerea atestatului de persoană/familie adoptatoare

Persoana/familia care dorește sa adopte se adresează la Direcția Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) pentru realizarea procedurii de informare prealabilă şi pentru demararea procesului de evaluare.

După realizarea informării prealabile, persoana/familia care dorește să adopte depune la (DGASPC) în a cărei raza teritorială domiciliază sau la un organism privat autorizat (OPA) cererea privind eliberarea atestatului pentru adopţie însoţită de o serie de documente :

a)copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă;
b)declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească 3 luni;
c)copie de pe certificatul de naştere;
d)copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul;
e)copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei;
f)certificatul de cazier judiciar;
g)adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile solicitantului/solicitanţilor;
h)certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice;
i)declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii;
j)declaraţie autentică pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială;
k)certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul;
l)certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.

¬ La momentul depunerii cererii de evaluare, documentele prevăzute la lit. a, c,d,e sunt însoțite de documentele în original, pentru certificare.

Evaluarea se va face atât la sediul Direcției Generale de Asistenta Sociala si Protecția Copilului Botoșani, cât și la domiciliul solicitantului, de către un asistent social și un psiholog, în vederea evaluării capacității solicitantului de a adopta.

DGASPC/OPA evaluează garanţiile morale şi condiţiile materiale ale persoanei/familiei care dorește sa adopte şi asigură acestora serviciile de pregătire/consiliere necesare pentru a-şi asuma în cunoştinţă de cauză şi în mod corespunzător rolul de părinte.

Evaluarea persoanei/familiei solicitante presupune evaluare socială, evaluare psihologică 3 ședințe de pregătire pentru asumarea în cunoștință de cauză a rolului de părinte adoptator. Această evaluare are o durată de maximum 90 de zile de la depunerea cererii de atestare. Etapa de evaluare socială constă în realizarea unui număr de minimum 6 întâlniri cu asistentul social, evaluarea psihologică presupune un număr de minimum 4 întâlniri de evaluare/consiliere realizate de către psiholog iar pregătirea adoptatorilor are o durată de minimum 12 ore distribuite în 3 sesiuni individuale/de grup.

Persoana/familia care doreşte să adopte beneficiază de timp liber acordat de angajator, fără diminuarea drepturilor salariale, pentru realizarea evaluării şi pentru parcurgerea etapei de potrivire practică în limita a maximum 40 ore pe an.

După ce obține atestatul de persoana aptă să adopte, persoana/familia urmează sa fie înscrisă in Registrul National pentru Adoptii alături de celelalte persoane/familii atestate din România.

2. Potrivirea iniţială și potrivirea practică

Este realizată de către DGASPC de la domiciliul copilului adoptabil şi presupune identificarea şi selectarea din Registrul Național pentru Adopții a persoanei/familiei atestate în vederea adopţiei care, din punct de vedere teoretic, corespunde nevoilor copilului. Pentru fiecare copil adoptabil se generează în Registrul Național pentru Adopții lista cu adoptatorii/familiile adoptatoare atestate, care răspund nevoilor şi caracteristicilor copilului.

Criteriile de potrivire luate în considerare pentru includerea unui adoptator în lista unui copil sunt:

a) vârsta copilului;

b) sexul copilului;

c) numărul de copii pe care familia îi poate îngriji

d) starea de sănătate şi nivelul de dezvoltare al copilului.

În cadrul etapei de potrivire practică se realizează întâlniri între copilul adoptabil si persoana/familia atestată (adoptator). Întâlnirile au drept scop realizarea treptată a acomodării cu adoptatorul/familia adoptatoare şi pot fi realizate atât în mediul de viaţă al copilului, cât şi în afara acestuia.Numărul întâlnirilor necesare pentru constatarea compatibilităţii dintre copil şi adoptator/familia adoptatoare se stabileşte de către cei 2 responsabili de caz (cel al copilului si cel al familiei), în funcţie de particularităţile şi evoluţia cazului. Numărul minim al întâlnirilor este de 4. La finalul potrivirii practice, se întocmește un raport de potrivire și DGASPC sesizează instanţa judecătorească pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei.

3. Încredințarea copilului în vederea adopției la persoana/familia atestată

Încredințarea în vederea adopției se dispune de către instanța judecătorească de la domiciliul copilului și constă în încredințarea acestuia la adoptatori (la domiciliul lor) pentru o perioadă de minim 3 luni.

În perioada încredințării copilului în vederea adopției se monitorizează evoluția copilului și relațiile dintre acesta și adoptator prin vizite bilunare la domiciliul copilului ale reprezentanților DGASPC . Dacă în această perioadă se constată neadaptarea copilului se poate propune instanței judecătorești prelungirea încredințării sau revocarea acesteia.

În vederea facilitării acomodării copilului în noul mediu de viaţă şi stimulării dezvoltării unei relaţii de ataşament între copil şi viitorii săi părinţi, după punerea în executare a hotărârii de încredinţare în vederea adopţiei a copilului este acordat concediul de acomodare. De acest concediu cu o durată de maximum 1 an de zile beneficiază adoptatorul/unul dintre soţii familiei adoptatoare care realizează venituri supuse impozitului pe venit şi care în perioada concediului va primi şi o indemnizaţie lunară de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Cuantumul indemnizației nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8500 lei.

La sfârşitul perioadei de încredinţare în vederea adopţiei, când se constată că în această perioadă copilul s-a adaptat noului mediu de viaţă, DGASPC întocmeşte un raport final referitor la evoluţia relaţiilor dintre copil şi adoptatori, ce urmează a fi comunicat instanţei judecătorești care soluționează cererea de încuviinţare a adopţiei.

4. Încuviințarea adopției

Această etapă se derulează tot in fața instanței judecătorești după trecerea termenului stabilit pentru perioada de încredințare in vederea adopției.

La momentul încuviinţării, adoptatorii își exprimă în fața instanței judecătorești consimțământul la adopția copilului.

După rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești privind încuviințarea adopției, adoptatorul dobândește drepturi și obligații părintești întocmai ca şi faţă de un copil biologic si încetează definitiv rudenia copilului faţă de părinţii săi fireşti; se emite un nou certificat de naștere pentru copil (in care adoptatorii sunt înregistrați la rubrica “părinți”).

Adoptatorii sunt obligaţi să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici, cu sprijinul specialiştilor din cadrul compartimentului de adopţii şi postadopţii al direcţiei.

5. Monitorizarea și activitățile post adopție

Monitorizarea postadopţie reprezintă etapa ulterioară încuviinţării adopţiei prin care se urmăreşte evoluţia copilului adoptat şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare şi identificării precoce a eventualelor dificultăţi ce pot să apară în această perioadă.

Monitorizarea postadopţie se realizează de către DGASPC de la domiciliul copilului, care are obligaţia ca o perioadă de cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei să monitorizeze trimestrial copilul și familia adoptatoare..

Copii adoptabili cu profil public

O situaţie particulară este constituită de cazurile copiilor adoptabili cu profil public (acei copiii pentru care într-o perioadă de 9 luni de la declararea adoptabilităţii nu s-a reuşit identificarea unei familii potrivite sau, chiar dacă aceasta a fost identificată, nu s-au putut urma paşii care să conducă la finalizarea adopţiei).

Pentru aceşti copii a fost creată în Registrul Național pentru Adopții o secţiune specială care conţine profilul celor aflaţi în această situaţie. Profilul public al unui copil adoptabil constă într-o prezentare succintă a abilităţilor, preferinţelor, nevoilor şi trăsăturilor de personalitate care caracterizează copilul în cauză, fiind însoţit de o fotografie a acestuia sau de o imagine reprezentativă ce poate fi aleasă chiar de copil. În cazul fraţilor ce urmează a fi adoptaţi împreună, profilul este comun.

Adoptatorii au posibilitatea de a accesa de la nivelul DGASPC-ului de la domiciliu profilul public al copiilor adoptabili şi, în situaţia în care sunt interesaţi de adopţia unui copil din cadrul profilului pot notifica acest aspect Direcţiei.

În cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv

Cererea de încuviinţare a adopţiei poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situaţia adopţiei persoanei care a dobândit capacitate deplină de exerciţiu, şi, în cazul adopţiei copilului, de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.

Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

Soțul care dorește să adopte copilul celuilalt soț sesizează în mod direct instanţa judecătorească cu acțiune privind încuviințarea adopției.

Părțile la acest proces sunt adoptatorul in contradictoriu cu părinții firești ai adoptatului. Acţiunea este scutită de taxa de timbru.

Pentru încuviințarea adopției este necesar ca ambii părinți biologici să consimtă în fața instanței judecătorești la adopția copilului.

Înainte de exprimarea consimțământului la instanța, părinții biologici trebuie să se adreseze la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului în a cărei rază teritorială domiciliază pentru a fi consiliați cu privire la efectele adopției și pentru a obține raportul de consiliere.

Documentele ce trebuie depuse odată cu cererea de încuviințare a adopției sunt:

– certificatul de naştere al copilului, în copie

– certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică

– certificatul de naştere al adoptatorului, în copie

– certificatul de căsătorie al adoptatorului, în copie

–raportul/rapoartele de consiliere și informare ale părinților biologici

– raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimţământului

– cazierul judiciar al adoptatorului

– certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris.

– documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiaţiei faţă de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopţiei copilului de către soţia părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum şi în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoaşterea de către tată sau care consfinţeşte învoiala părţilor, fără a se fi cercetat temeinicia cererii;

Pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc/adoptiv nu este necesară obținerea atestatului de persoană/familie aptă să adopte, a statutului de copil adoptabil, încredințarea în vederea adopției și nici monitorizarea post adopție.

În cazul adopției unei persoane majore

– Este obligatoriu ca adoptatorul să aibă capacitate deplină de exercițiu, să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât adoptatul și să nu se afle în vreuna dintre situațiile ce reprezintă impedimente la adopție.

– Persoana majoră poate fi adoptată numai dacă adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o în timpul minorității sale. Dovada de “creștere în timpul minorității” se realizează în fața instanței de judecată, cu orice mijloace de probă (înscrisuri, martori, etc)

– Părțile la proces sunt adoptatorul și adoptatul care își exprimă consimțămintele la adopție în fața instanței de judecată.

– Nu este necesar consimțământul părinților firești ai adoptatului.

– Sesizarea instanței judecătorești pentru încuviințarea adopției majorului se realizează direct de către persoana/familia adoptatoare, fără ca legea să prevadă efectuarea vreunei proceduri administrative prealabile.

În Monitorul Oficial nr.761 din 5 august 2021 a fost publicată Hotărârea nr.798 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr.579/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004 privind procedura adopției, pentru modificarea și completarea HG nr.233/2012 privind serviciile și activitățile ce pot fi desfășurate de către organismele private române în cadrul procedurii adopției interne, precum și metodologia de autorizarea a acestora și pentru modificarea HG nr.1441/2004 cu privire la autorizarea organizațiilor private străine de a desfășura activități în domeniul adopției internaționale.

Printre modificările aduse de Legea 268/2020 și Normele metodologice de aplicare a legii, se numără:

Prelungirea atestatului de persoană/familie adoptatoare de la 2 ani la 5 ani și reglementarea procedurii de verificare anuală a îndeplinirii condițiilor care au stat la baza eliberării atestatului de adoptator. Verificarea presupune realizarea cel puţin a unei vizite la domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare şi a unei şedinţe de consiliere psihologică cu cel puţin 60 de zile calendaristice înainte de împlinirea termenului de un an de la eliberarea atestatului sau, după caz, de la ultima evaluare.
Stabilirea unei perioade maxime în care se poate derula potrivirea practică, respectiv trei luni de la acordul adoptatorului/ familiei adoptatoare cu privire la continuarea procedurii de potrivire practică.
Eliminarea birocratizării excesive a anumitor etape ale procesului de adopție, prin înlocuirea copiilor legalizate după anumite documente cu copii certificate de către direcție, pentru conformitate cu originalul.
Familiile/persoanele care își exprimă intenția de a adopta se pot adresa direcției pentru a obține informații referitoare la caracteristicile copiilor adoptabili din România, la etapele procesului de adopție internă și termenele aferente acestora, profilul public al copilului adoptabil precum și la documentele necesare eliberării atestatului de persoană sau familie aptă să adopte. Informarea familiilor/persoanelor poate fi realizată la sediul instituției sau prin intermediul platformelor online.
S-a renunțat la căutarea rudelor până la gradul IV, fiind simplificate situațiile în care planul individualizat de protecție a copilului are ca finalitate adopția. Demersul căutării rudelor este realizat o singură dată, la momentul intrării copilului în sistemul de protecție specială.

A fost introdusă posibilitatea ca în situații excepționale, managerul de caz să poată stabili adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție, anterior împlinirii termenelor prevăzute de lege ( mai puțin de 6 luni, respectiv un an).

Au fost introduse o serie de stimulente financiare care să susțină decizia unei familii de a adopta copii de vârstă mare sau cu handicap, ori care fac parte dintr-un grup de frați, acestea acordându-se până la dobândirea capacității depline de exercițiu sau până la finalizarea studiilor într-o formă de învățământ de zi, dar fără a depăși vârsta de 26 ani. Adoptatorul sau familia adoptatoare beneficiază, cu titlu de sprijin financiar de o indemnizație lunară, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 1,20 ISR, pentru fiecare copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției se află în una dintre situațiile: are vârsta între 3-6 ani, este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu, face parte dintr-un grup de frați adoptabili împreună. Cuantumul indemnizației se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a sentinței de încuviințare a adopției, copilul se află în una dintre situațiile: are împlinită vârsta de 7 ani, este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat cu HIV sau bolnav SIDA, face parte dintr-un grup de cel puțin 3 frați adoptabili împreună. Cuantumul indemnizației poate fi majorat cu 75% sau cu 100% dacă sunt îndeplinite mai multe condiții dintre cele menționate.

Totodată a fost introdusă o sumă fixă de 1500 ron/an care se acordă pentru asigurarea unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură și a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog, asistent social, această sumă acordându-se în etapa de monitorizare postadopție.

Vor putea beneficia de şansa la o familie şi copiii trecuţi de vârsta de 14 ani, fiind prelungită valabilitatea sentinței civile de adopție până ce copilul împlinește vârsta de 18 ani.

Cuantumul concediului de acomodare a fost modificat de la 3,4 ISR (adică 1.700 lei) la 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției și poate varia între 1700 și maxim 8500 lei, în funcție de veniturile anterioare (în prezent era sumă fixă 1700 ron).
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.273/2004 pot fi descărcate de aici

Pentru mai multe informații vă rugăm să accesați site-ul: http://andpdca.gov.ro/w/adoptie-nationala/.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani

Biroul de Adopții și Postadopții

Adresa: Botoșani, str. Nicolae Iorga nr.33

Telefon: 0770296073

Adresă email: adoptiibt@yahoo.com

Şef Birou: Alina Elena Ciorsac